Legislatie proprietate intelectuala

Proprietatea intelectuala si legislatia in domeniul protectiei proprietatii industriale din Romania

Institutiile de specialitate prin care se asigura protectia proprietatii intelectuale sunt Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci in domeniul proprietatii industriale, respectiv Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor in domeniul dreptului de autor si drepturilor conexe. Prin intermediul acestor institutii si a specialistilor in domeniu (consilieri, experti, evaluatori) se doreste integrarea sistemului de protectie a proprietatii intelectuale in dezvoltarea economica si sociala a Romaniei, promovarea interesului national in contextul unei largi deschideri internationale in acest domeniu. Protectia juridica a creatiilor incurajeaza investitiile, stimuleaza cresterea economica (ceea ce implica atat crearea de noi locuri de munca si noi ramuri de activitate, cat imbunatatirea calitatii vietii).

In anul 1906 a intrat in vigoare prima lege a brevetelor de inventie iar in anul1920 Romania devine membra a Conventiei de la Paris pentru protectia proprietatii industriale si a Aranjamentului de la Haga privind inregistrarea internationala a marcilor.

Datorita faptului ca in perioada interbelica in Romania intampina schimbarea sistemului economic si polititc devine unul centralizat in urma unei importante dezvoltari economice, proprietatea intelectuala nu se mai bucura de aceeasi importanta din partea statului. Romania devine totusi membra a Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale (OMPI) si a Tratatului de Cooperare in domeniul brevetelor (PCT) in anul 1979.

Odata cu economia de piata aparuta dupa anii '90 se impune o atentie deosebita asupra proprietatii intelectuale in beneficiul dezvoltarii economice: se reglementeaza legi noi, armonizate legislatiei internetionale.

Incepand cu aceasta perioada Romania adera la numeroase tratate internationale:

Tratatul privind dreptul marcilor,
Aranjamentul de la Nisa privind clasificarea produselor si serviciilor,
Aranjamentul de la Viena privind clasificarea desenelor si modelelor industriale,
Aranjamentul de la Strasbourg privind clasificarea brevetelor,
Protocolul de la Madrid referitor la Aranjamentul de la Madrid privind inregistrarea internationala a marcilor,
Tratatul de la Budapesta privind recunoasterea internationala a microorganismelor.

In anul 2002, Guvernul instrumenteaza aderarea la Conventia Brevetului European si la Actul de revizuire al CBE din anul 2000, devenind membra CBE in martie 2003. Cu intrarea in vigoare a CBE, in Romania se incheie Acordul de extensie intre Romania si Oficiul European de Brevete.

Dupa anul 1990, au intrat in vigoare urmatoarele legi care vizeaza domeniul proprietatii intelectuale:
 

Legea privind combaterea concurentei neloiale (nr. 11 / 1991), republicata;

 

Legea desenelor si modelelor industriale (nr. 129 / 1993), republicata;

 

Legea brevetelor de inventie (nr. 64 / 1992 modificata si completata de Legea nr. 203 / 2002);

 

Legea privind drepturile de autor si drepturile conexe (nr. 8 / 1996);

 

Legea topografiilor circuitelor integrate (nr. 16 / 1995);

 

Legea marcilor si indicatiilor geografice (nr. 84 / 1998);

 

Legea privind protectia noilor soiuri de plante (nr. 255 / 1998);

 

Legea privind combaterea concurentei neloiale (nr. 11 / 1991), republicata;

Practicile anticoncurentiale reprezinta mijloace neoneste folosite de unii agenti economici pentru atragerea clientelei concurentilor. Daca in Occident aceste practici sunt tratate cu sanctiuni dure, la noi legea este mult prea "slaba" pentru a-i tine in frau pe diversionisti.

Prin definitie, concurenta neloiala consta in orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite in activitatea industriala si de comercializare a produselor, de executie a lucrarilor, precum si de efectuare a prestarilor de servicii (art. 2 din Legea nr. 11 din 1991 privind combaterea concurentei neloiale, completata si modificata de Legea nr. 298 din 7 iunie 2001). Prin urmare, avem de-a face cu o definitie care permite o apreciere extrem de larga a faptelor de concurenta neloiala.

Art. 4 si 5 din Legea nr. 11/1991 definesc principalele acte de concurenta neloiala de natura penala si contraventionala, insa aceasta lista nu este si nu poate fi exhaustiva in privinta practicilor anticoncurentiale. Dupa cum remarca expertii Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale, exista intotdeauna acte noi de concurenta neloiala, de vreme ce, in aparenta, nu exista nici un fel de limite ale inventivitatii in domeniul concurentei. Legea brevetelor de inventie (nr. 64 / 1992 modificata si completata de Legea nr. 203 / 2002);
 

Legea desenelor si modelelor industriale (nr. 129 / 1993), republicata;

Prin desen sau model industrial se protejeaza aspectul exterior al unui produs redat in doua sau trei dimensiuni care este nou si care are un caracter individual.

Dreptul la eliberarea certificatului de inregistrare apartine creatorului (autorului) desenului sau modelului industrial ori succesorului sau in drepturi, pentru desenele si modelele industriale create in mod independent.

Poate fi inregistrat ca desen sau model industrial obiectul unei cereri de desen sau model definit ca mai sus, care este nou si are un caracter individual.

Un desen sau model industrial este nou daca, anterior datei de constituire a depozitului national reglementar al cererii sau al prioritatii recunoscute, nu a fost facut public nici un alt desen sau model industrial identic.

Se considera ca desenele sau modelele industriale sunt identice daca trasaturile lor caracteristice difera numai in ceea ce priveste detaliile nesemnificative.

Un desen sau model industrial are caracter individual daca impresia globala pe care o produce asupra utilizatoruluiavizat este diferita de cea produsa asupra unui asemenea utilizator de orice desen sau model industrial facut public inaintea datei de depunere a cererii sau inaintea datei de prioritate.

Sunt excluse de la protectie:
    - desenele sau modelele industriale al caror destinatie sau aspect contravin ordinii publice sau bunelor moravuri;
    - desenele sau modelele industriale determinate exclusiv de o functie tehnica;
   - desenele sau modelele industriale care trebuie reproduse in forma si la dimensiunile exacte pentru a permite ca produsul in care este incorporat /aplicat sa fie legat mecanic si amplasat in jurul unui alt produs astfel incat fiecare dintre produse sa isi poata indeplini activitatea.

Perioada de valabilitate a unui certificat de inregistrare a desenului sau modelului industrial este de 10 ani de la data constituirii depozitului reglementar si poate fi reinnoita pe trei perioade succesive de 5 ani.

Dreptul la eliberarea certificatului de inregistrare a desenului sau modelului industrial, drepturile care decurg din cererea de inregistrare a desenului sau modelului industrial, precum si drepturile nascute din certificatul de inregistrare eliberat sunt transmisibile in tot sau in parte prin cesiune, licenta, pe cale succesorala.
 

Legea brevetelor de inventie (nr. 64 / 1992 modificata si completata de Legea nr. 203 / 2002);

Dreptul la brevetul de inventie apartine inventatorului sau succesorului sau in drepturi.

O inventie este brevetabila daca este noua, rezulta dintr-o activitate inventiva si este susceptibila de aplicare industriala.

Inventia brevetabila poate avea ca obiect un produs sau un procedeu in toate domeniile tehnologice. Inventiile din domeniul biotehnologiei sunt brevetabile daca se refera la:

a) un material biologic din mediul natural sau produs prin orice procedeu tehnic, chiar daca inainte se producea in natura;

b) plante sau animale, daca realizarea tehnica a inventiei nu se limiteaza la un anumit soi de plante sau la o anumita rasa de animale;

c) un procedeu microbiologic sau la un alt procedeu tehnic si un produs, altul decat un soi de plante sau o rasa de animale, obtinuta pe aceasta cale;

d) un element izolat al corpului uman sau altfel produs printr-un procedeu tehnic, inclusiv secventa sau secventa partiala a unei gene, chiar daca structura acelui element este identica cu structura unui element natural.

Nu sunt brevetabile inventiile a caror exploatare comerciala este contrara ordinii publice sau bunelor moravuri, inclusiv cele daunatoare sanatatii si vietii persoanelor, animalelor sau plantelor si care sunt de natura sa aduca atingeri grave mediului, cu conditia ca aceasta excludere sa nu depinda numai de faptul ca exploatarea este interzisa printr-o dispozitie legala, soiurile de plante si rasele de animale, procedeele esential biologice pentru obtinerea plantelor sau a animalelor, inventiile avand ca obiect corpul uman in diferitele stadii ale formarii si dezvoltarii sale, precum si simpla descoperire a unuia dintre elementele sale, inclusiv secventa sau secventa partiala a unei gene, descoperirile, teoriile stiintifice, metodele matematice, realizarile cu caracter estetic.

Inventiile care au ca obiect un produs pot fi:

masini, aparate, scule, dispozitive, mecanisme, organe de masini, utilaje, agregate, instalatii, circuite si aparate electronice sau electrotehnice, sisteme de comanda sau de protectie, elemente de constructie, inclusiv materiale de constructii, mobilier, articole de uz casnic, jucarii, instrumentar medical, instrumentar pentru grafie, instrumente muzicale etc.. Aceste produse vor fi definite tehnic prin elemente constitutive, rolul functional al fiecarui element, legatura dintre acestea, relatii constructive, functionale si de pozitie dintre elementele constitutive etc.

substante chimice si biologice, cu exceptia celor care exista in natura si asupra carora nu s-a actionat printr-un efort creator. Aceste produse vor fi definite prin formula chimica si proprietatile lor fizico-chimice, curative, profilactice, insecticide, fungicide sau alteproprietati. Dupa caz, substantele chimice sau biologice se definesc si prin radicalii substituenti, structura moleculara sau prin alte caracteristici care le individualizeaza sau le identifica

amestecuri (fizice sau fizico-chimice) care se definesc prin componentele lor, raportul cantitativ al acestora, structuri, proprietati fizice sau chimice, dupa caz, prin alte proprietati care le individualizeaza si care le fac aplicabile pentru rezolvarea unei probleme

microorganisme nou create sau izolate prin selectie cu efecte mutatorii; ele vor fi definite prin caracteristicile morfologice, taxonomice, biochimice sau fiziologice si efecte de cultura sau alte efecte specifice folosirii lor.

Durata de valabilitate a unui brevet de inventie este de 20 de ani, cu incepere de la data constituirii depozitului national reglementar.

Pentru brevetul european durata prevazuta la alin. 1 curge de la data constituirii depozitului reglementar al cererii de brevet, conform Conventiei brevetului european. Pentru produsele medicamentoase sau produsele fitosanitare brevetate se poate obtine o protectie suplimentara, in conditiile legii.

Dreptul la brevet, dreptul la acordarea brevetului si drepturile ce decurg din brevet pot fi transmise in tot sau in parte.

Transmiterea se poate face prin cesiune sau pe baza de licenta exclusiva sau neexclusiva, precum si prin succesiune legala sau testamentara.

Transmiterea produce efecte fata de terti numai incepand cu data publicarii in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala a mentiunii transmiterii inregistrate la OSIM.
 

Legea privind drepturile de autor si drepturile conexe (nr. 8 / 1996);

Drepturile de autor reprezinta ansamblul prerogativelor de care se bucura autorii cu referire la operele create; institutia dreptului de autor este instrumentul de protectie a creatorilor si operelor lor.

Operele literare si artistice sunt protejate de "Conventia de la Berna pentru protectia Operelor Literare si Artistice", care dateaza din 1886, fiind revizuita in 1971.

Dupa Conventia de la Berna nu mai este necesara indicarea faptului ca o opera este protejata de drepturile de autor atat timp cat "proprietatea Intelectuala a unei opere literare, artistice sau stiintifice corespunde autorului pentru simplul fapt ca el a creat-o" si "sunt considerate obiecte ale proprietatii intelectuale toate creatiile originale literare, artistice si stiintifice exprimate prin orice mediu si pe orice suport, tangibile sau intangibile, cunoscute acum sau care se vor inventa in viitor".

In lumea digitala se aplica aceleasi legi ale proprietatii intelectuale si drepturilor de autor ca si pentru toate celelalte creatii originale.

In martie 2002 a intrat in vigoare Tratatul OMPI pentru Dreptul de Autor (WCT) si in mai Tratatul OMPI pentru Interpretare si Fonograme (WPPT).

Ambele "Tratate ale Internetului" (cum sunt cunoscute) au fost realizate in 1996 de Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale. Astfel este actualizata si completata Conventia de la Berna si se introduc elementele societatii digitale. Intr-o perioada de 6 ani (1996 - 2002), se realizeaza ratificarea acestor noi tratate de 30 de tari, minimul cerut de Organizatia Natiunilor Unite, pentru punerea sa in aplicare.

Dreptul de autor este protejat in Romania prin Legea 8/1996. Aceasta a fost modificata si completata prin Legea nr. 285 din 23 iunie 2004 si Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 123 din 1 septembrie 2005
 

Legea topografiilor circuitelor integrate (nr. 16 / 1995);

Prin circuit integrat, in sensul prevazut de legea nationala, se intelege un produs, sub forma sa finala sau sub o forma intermediara, alcatuit dintr-un ansamblu de componente active si pasive, inclusiv interconexiunile, care fac parte in totalitate sau partial din corpul sau suprafata unei piese materiale, produs care este destinat sa indeplineasca o functie electronica.

Prin topografie a unui circuit integrat, in sensul prevazut de legea nationala, denumita topografie, se intelege dispunerea tridimensionala - oricare ar fi expresia sa - a unor elemente ale unui circuit integrat, din care cel putin unul este un element activ, si a tuturor interconexiunilor sau a unei parti din interconexiunile circuitului integrat sau o astfel de dispunere tridimensionala pregatita pentru fabricarea circuitului integrat.

Dreptul la protectia topografiei unui circuit integrat apartine creatorului topografiei sau succesorului in drepturi al acestuia.

Sunt exceptate de la aceasta prevedere:

topografiile create de un salariat in cadrul sarcinilor de serviciu. In acest caz, dreptul la protectia topografiei apartine unitatii

topografiile create la comanda unei persoane fizice sau juridice. In acest caz, dreptul la protectia topografiei apartine persoanei care a comandat-o.

O topografie este protejata pe teritoriul Romaniei pe o perioada care incepe de la data de inregistrare a topografiei sau de la data primei exploatari comerciale a topografiei, daca aceasta este anterioara datei oficiale de inregistrare si se incheie in ultima zi a celui de al zecelea an civil care urmeaza anului in care incepe perioada de protectie.

Dreptul la protectie si drepturile ce decurg din inregistrarea unei topografii pot fi transmise, in totalitate sau in parte, prin cesiune si prin succesiune legala sau testamentara.

Drepturile conferite prin inregistrarea unei topografii pot fi transmise prin acordarea de licente exclusive sau neexclusive. Transmiterea produce efecte fata de terti incepand cu data la care este inregistrata la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci.
 

Legea marcilor si indicatiilor geografice (nr. 84 / 1998);

Pot fi inregistrate ca marci: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, elemente tridimensionale, si in particular forma produsului sau a ambalajului, combinatii de culori ca si orice alte combinatii ale acestor semne.

Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM) efectueaza o examinare de fond pentru a stabili daca sunt indeplinite conditiile de inregistrare. In cazul in care acestea nu sunt indeplinite, marca va fi respinsa de la inregistrare. OSIM va respinge marca acordand un termen de 3 luni in care titularul marcii isi poate prezenta punctul de vedere. Acest termen poate fi prelungit cu inca 3 luni cu plata taxei prevazuta de lege. In cazul in care sunt indeplinite conditiile de inregistrare marca se publica in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala - Sectiunea Marci.

In termen de 3 luni de la data publicarii marcii, tertii pot depune opozitii impotriva acesteia.

Inregistrarea unei marci produce efecte cu incepere de la data depozitului national reglementar al marcii pentru o perioada de 10 ani. Inregistrarea marcii poate fi reinnoita la implinirea fiecarui termen de 10 ani.

Inregistrare internationala - se face in baza Aranjamentului de la Madrid, daca tara respectiva este membra la acest tratat (daca nu este membra atunci se alege calea nationala pentru acea tara) sau in baza Protocolului referitor la Aranjamentul de la Madrid, daca tara respectiva este membra la acest tratat.

Marca comunitara - prin OHIM (Oficiul pentru Armonizarea in Piata Interna) - se obtine protectie in Comunitatea Europeana.

Inregistrarea marcii comunitare presupune depunerea unei singure cereri de inregistrare la OHIM: Oficiul pentru Armonizarea in Piata Interna, de la Alicante. Daca cererea indeplineste conditiile legale, in urma examinarii preliminare, respectiv in urma examinarii de fond, marca va fi inregistrata pe tot cuprinsul UE si va avea efect in statele member ale UE in aceeasi masura ca si marcile nationale.

Daca o marca comunitara a fost refuzata deoarece nu a putut fi inregistrata in unul sau mai multe state membre, dar putea fi inregistrata in altele, solicitantul poate opta in a-si transforma (converti) cererea de marca comunitara in cereri nationale, in statele in care cererea de marca comunitara nu a primit refuz la inregistrare.
 

Legea privind protectia noilor soiuri de plante (nr. 255 / 1998);

Soiul este grupul de plante apartinand unui taxon botanic de cel mai jos rang cunoscut, care poate fi:
    1. definit prin expresia caracterelor rezultand dintr-un anumit genotip sau dintr-o anumita combinatie de             genotipuri;
       2. distinct fata de orice alt grup de plante prin expresia a cel putin unuia dintre caracterele mentionate la pct. 1;
       3. considerat ca o entitate, cu privire la capacitatea sa de a fi reprodus ca atare.

Este considerat soi si hibridul cu formele parentale.